Saturday 19 August 2017

O listă de motive

Alergam pe o strada necunoscută. Eram urmărit de un om sau doar de un gand ce se transforma în om. Nu simțeam ură ci poate curiozitate din partea sa. De obicei cand alerg în vis sunt urmărit de entități rau intenționate.
Drumul parea un cerc. O strada larga cu numeroase cladiri vechi. Am obosit si m-am oprit. Am privit cerul. Imi doream sa adie vântul. Apoi am intalnit-o. Nu mai simțeam nimic, nicio emoție la revederea ei. M-am întristat pentru ca rememora brusc si rapid anii petrecuți alături.
Am intrebat-o "de ce?".
M-a privit zâmbind si mi-a spus în sfârșit totul. A apărut o lista si imi citea. Era neschimbată, frumoasa si tânără.
"Te-am iubit mult la început. Apoi destul de repede, totul s-a transformat în obișnuintă. Stiu, suna aiurea. Eram îndrăgostită si fascinată de tine. De fapt, nu stiu ce eram. În mintea mea inca de copil, fascinația, admirația, iubirea se confundau. Erai primul om care știa si putea să mă asculte. Aveai răbdare. Atât de multă atenție la detalii. Nimic nu lasai neatins, nemângâiat în cuvinte.
Poeziile tale ciudate, jocurile si bineinteles poveștile fantastice.
M-ai invatat sa visez. Am aflat ca nimic nu este întâmplător. Ca totul poate fi construit, si salvat la nevoie. M-ai invatat fotografia. M-ai tinut de mana, m-ai alintat, mi-ai descantat mereu cand ti-am cerut.
Dar, nu te mai iubeam deja cand tu parca mai mult ca oricand doreai sa-mi dezvălui încă misterele tale. Uram situația în care ajunsesem. Iubeam ceea ce nu puteam avea. Asa credeam.
De ce am plecat ?
Pentru ca nu am vrut să te împart cu nimeni.
Erai mereu ocupat, oricand la dispozitia oricui.
Asa erai tu, un suflet al tuturor. Imprăștiat, rupt precum ursul tău de pluș din copilarie."
Am vrut să-i spun ceva, sa ma justific, dar a disparut asa cum a venit, întâi ea apoi gândul, apoi emotia, apoi nimic.
M-am intors si am luat-o la fugă în sens invers pentru ca imi doream sa se mai întâmple o data. Sa am sansa de a spune.
În zadar. M-am trezit.

Tuesday 15 August 2017

Dă-mi mâna !


Visele nu mor, inimile nu iartă.




Saturday 12 August 2017

Omul


Și iar chipul...

Chipul …
Chipul de dimineata este chipul meu azi.
Maine va fi chipul de seara. Pentru ca seara va fi toata ziua.
Intr-o alta zi va fi chipul tau, pentru ca tu vei fi toata ziua mea.
Da, chipul tau poate fi si al meu.
Chipul fara chip este ceea ce traiesc si acum in pauza de cafea.
Cana de cafea este oglinda chipul meu. Imi caut destinul.
Cand privesc absent pe fereastra am chipul cerului.
In zilele cu sot am un chip, iar in cele fara sot chipul se schimba.
Iti aduci aminte ?! .. cand uscam pe usa cuptorului de aragaz tigarile cumparate pe sub tejghea, iti aduci aminte ?

Tigarile Carpati fara filtru.
Ai uitat serile lungi in care fumam tigara de la tigara si povesteam ?
Era frig. Era intuneric. Si doua ore de TV. Si injuram. Ce frumos o faceam !
Trei culori cunosc pe lume … chipul meu adormit cu ganduri.
Chipul meu, chipul copilului nascut fara voie. Luni pe la pranz.
Cu chipul acesta ascultam Radio Europa Libera cu usa inchisa la dormitor ca sa nu fim auziti.
Si ne iubeam. Ne iubeam mereu.
Chipul meu, chipul durerii. Chipul fericirii ascunse. Chipul indoielii. Chipul iubirii.